Una scurta

Ploua peste dudele negre care pătau trotuarele și oamenii. Ploua mov și el țopăia prin bălți și mă stropea demonstrativ, eu nu mai vedeam pe unde merg din cauza bretonului lipit de față. M-am lăsat dusă de mâna lui pe străzi necunoscute, până s-a oprit ploaia. Mi-am dat bretonul din ochi și nu l-am recunoscut. Read more →

Cum ti-a sunat dimineata

6:29. Iată ora la care nici musca nu mai bâzâie. Dacă aș avea auzul puțin mai dezvoltat, poate aș distinge, totuși, saltul unui purice în blana câinelui maidanez care doarme sub geam. Așa, doar liniște, amplă și grea ca o plapumă binevoitoare. Peste un minut sună ceasul, iar foșnetul cearșafului o să schimbe totul. Lipa-lipa cu papucii până la baie.… Read more →

Abandon

Își puse pardesiul și își prinse broșa bordeaux la rever, își verifică încă o dată părul aranjat și machiajul impecabil, îsi strânse buzele într-un rictus ciudat, ieși pe ușă și, evitând orice gânduri, se urmări curioasă ca pe un om necunoscut, ‘ia uite, fata asta merge în stație, se urcă în troleibuz, se așază la întâmplare și privește captivată ceasul… Read more →

Bulete festive de prin ’90

In preajma unui Crăciun, când nu eram nici prea mică, nici prea mare, ai mei m-au dus la o expoziție de puzzle-uri. Era o încăpere imensă, împrejmuită de geamuri decorate cu beculețe, în care părinți și copii se vânzoleau, cu fularele încă strânse în jurul nasului și cu căciulile pe urechi. Îmi mai amintesc doar senzația aia de transpirație din… Read more →

Un colt de L ‘ Espoir

  1954. Teatrul “L’Espoir” adună săptămânal vreo sută de oameni. Le servește o dulceață și un pahar de apă celor mai cuminți, le oferă un fumoire cu lambriuri negre celor mai vicioși. Peste tot în jur roșu aprins, de la covorul arăbesc, ce acoperă podelele și scările, până la fotoliile de catifea. Scena e pregătită pentru o premieră, se rup… Read more →

Nimic mai mult decât o barca pe valuri…

Există o mulțime de căpitani de vas și toți cred că marea e a lor. Așa e și cu dragostea, fiecare crede că-i toată a lui, nemaiîntalnit de intensă. Că e cea mai frumoasă și adâncă și specială, cu cele mai incredibile fenomene întâmplându-i-se taman lui. Dar iubirile nu-s toate mări. Mai sunt și bălți, în care să te avânți… Read more →

He waits

Să fiu lângă el, în mașină. Să conducă cu viteză. Drumul să fie liber în față, soarele la apus, blues pe fundal și tăcere. Tăcere grea, căci dacă am spune n-ar mai urma nimic apoi și ce ne-am face?! El mă citește după cum schimb piesele. Eu îl ghicesc după cum accelerează și frânează. Niciunul din noi nu mai are… Read more →

I crave

Creamy white bedding, coffee taste, accents of green rest on the walls. It’s that kind of a hotel room you’d choose for a run away trip or an affair. It’s not romantic, but neutral and a bit dark. It smells like wood and clean sheets and perfume and I feel this stoned heart again, just as if someone’s hand would… Read more →

Lipsa

în caz că mă cauți, probabil nu-ți răspund la telefon, nu-l aud sau n-am chef de nimeni, îmi dai un mesaj și trece neobservat, întrebi de mine pe la oamenii care știu de obicei, nimeni n-a auzit, nimeni n-a văzut, nimeni nu știe, nici geanta nu mi-e acasă. nici carnețelul de notițe, nici pixul negru cu care-mi scriu eu gândurile,… Read more →

Cele cinci procente

Sunt 42,5 % fiica mamei mele, privire și zâmbet, temperament și agresivitate, ochi scânteietori și povești tumultoase, clișeul iubirii pierdute și a pierderii iubite, mândrie și convingere, cea mai periculoasă dintre toate. Sunt 42,5% fiica tatălui meu bărbie și nas, falange lungi, pasiune pentru dungi…și carouri, amprenta dentară si modul de a vorbi, pasionat și implicat, sentimente amestecate și mistere… Read more →